Folosirea tacticii de tipul „șochează și spune” pentru a-i învăța pe tineri despre riscurile asociate cu condusul nu îmbunătățește prea mult siguranța rutieră și poate înrăutăți lucrurile. Încercările tradiționale de a folosi „amenințarea” și „frica” pentru a influența comportamentul tinerilor atunci când încep să conducă pot fi contraproductive, în special în rândul bărbaților tineri. Astfel de abordări pot provoca reacții defensive sau chiar ostile. Membrii unui public tânăr sunt, de asemenea, mai predispuși să experimenteze optimism, și să aibă păreri subiective cu privire la propriile capacități și la amploarea expunerii lor la risc. În loc să discute cu aceștia despre riscurile cu care se confruntă, educatorii ar putea încerca o abordare mai interactivă, una în care faptele privind siguranța rutieră sunt împărtășite, iar tinerii participanți sunt încurajați să ajungă la propriile concluzii despre cum arată un comportament adecvat la volan. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de Dr. Elizabeth Box, director de cercetare la Fundația RAC.
Studiul vorbește despre cum intervențiile care induc frică, adesea prezentate în testimonialele video, deși cel mai des utilizate, sunt, în mare măsură, controversate. În timp ce literatura de specialitate privind comunicarea în domeniul sănătății oferă o perspectivă mixtă asupra eficacității strategiilor de apel la frică, opinia predominantă în rândul oamenilor de știință și a profesioniștilor din domeniul promovării sănătății este că trebuie exercitată prudență atunci când se utilizează astfel de strategii. Deși apelurile la frică pot capta atenția (Lewis et al., 2007), ele nu duc în mod constant la schimbări comportamentale (Carey et al., 2013). În anumite circumstanțe în care sunt îndeplinite condiții specifice (cum ar fi utilizarea declarațiilor de eficacitate, abordarea problemelor care au consecințe grave la care persoanele sunt foarte vulnerabile și concentrarea asupra comportamentelor unice, mai degrabă decât asupra celor repetate, în special în cazul unui public predominant feminin), acestea pot avea un impact. Cu toate acestea, este demn de luat în considerare faptul că acestea pot stimula de fapt o creștere a comportamentelor riscante (Carey et al., 2013; Lennon și Rentfro, 2010).
Sursa: ETSC
