Instalarea dispozitivelor de limitare a vitezei și a Sistemelor Inteligente de Adaptare a Vitezei (ISA) este considerată a fi o modalitate eficientă de îmbunătățire a siguranței rutiere și de reducere a emisiilor și a zgomotului din trafic. Se adresează în mod specific vitezei neadaptate, care este una dintre principalele cauze ale accidentelor, în special pe autostrăzi. Politicile legate de viteză pot fi privite ca fiind complementare altor politici care afectează alte cauze ale accidentelor și emisiilor precum tehnologia vehiculelor și cea energetică, consumul de alcool sau infrastructura nesigură.
Impactul pozitiv al limitatoarelor de viteză asupra siguranței rutiere este recunoscut de mai multe organisme din țări diferite. Administrația Norvegiană a Drumurilor Publice transmite că o serie de companii din domeniul transporturilor au experimentat o reducere a costurilor combustibilului și a costurilor cu accidentele datorită introducerii limitatoarelor de viteză.
Transport & Environment indică faptul că introducerea dispozitivelor de limitare a vitezei pe TIR-uri are un impact pozitiv asupra siguranței rutiere atât prin reducerea posibilității apariției accidentelor (distanța de frânare, viteza de reacție), și prin reducerea impactului în cazul accidentelor (reducerea energiei kinetice), luând de asemenea în considerare faptul că deși acestea reprezintă doar 3% din numărul total al vehiculelor sunt responsabile pentru 18% din accidentele produse în trafic.
Amplasarea dispozitivelor de limitare a vitezei la niveluri identice pentru toate TIR-urile din Europa le împiedică pe acestea să depășească pe autostrăzi, ceea ce reprezintă un risc major de accidente potrivit uniunii naționale a poliției germane, care a susținut armonizarea limitării de viteză la 80 km/h pentru TIR-uri. S-a demonstrat de asemenea că dispozitivele de limitare a vitezei au redus viteza de apropiere la intersecții, curbe și sensuri giratorii.
VDA, un grup reprezentând industria automobilistică germană, dar și alte organisme din domeniu afirmă că diferitele măsuri au condus la o reducere a accidentelor (educația șoferilor, serviciul de salvare, infrastructura rutieră și tehnologia vehiculului), în timp ce câteva țări indică impactul pozitiv al măsurilor aplicate de poliție asupra siguranței rutiere.
În Danemarca acestea privesc controlul obligatoriu al poziției oglinzii, depășirea interzisă pe autostrăzi la anumite momente sau pe anumite distanțe și contrucția drumurilor pentru evitarea „punctelor negre.”
În Ungaria măsurile privind interzicerea traficului vehiculelor grele în weekend și interzicerea generală a depășirii pentru TIR-uri au efect nu doar asupra emisiilor ci și asupra siguranței rutiere.
În Irlanda, măsurile privind siguranța rutieră privesc instalarea centurilor de siguranță în autobuze și în mod particular în autobuzele implicate în transportul organizat al copiilor.
În România au fost raportate următoarele politici naționale: extensia legislației sociale (acordul AETR) și legislația privind transportul materialelor periculoase (acordul ADR) către operațiunile naționale de transport, trainingul profesional al șoferilor de TIR-uri și de vehicule din serviciul public.
În Marea Britanie au fost implementate câteva măsuri de siguranță rutieră din 2002, ca de exemplu interzicerea utilizării telefoanelor mobile în timpul condusului, publicarea strategiei de siguranță rutieră a guvernului, puterea dată poliției de a sancționa vehiculele neasigurate de pe șosele, publicarea Actului de Siguranță Rutieră care include prevederi în privința diferitelor aspecte din siguranța rutieră precum consumul de alcool la volan, viteza excesivă, instructajul șoferilor.
În Italia au avut loc câteva campanii de informare în scopul creșterii conștientizării și pregătirii șoferilor profesioniști.
Sursa: Evaluation study on Speed Limitation Devices, European Commission, 9 August 2013
Sursa foto: Microsoft Office
